Intoleranta la gluten

Intoleranta la gluten

Este aceasta mostenita sau dobandita? Poate fi evitata o declansare?

Enteropatia glutenica sau intoleranta la gluten este o afectiune cronica intestinala frecvent intalnita atat la copii cat si la adulti.

Este o afectiune cronica, ceea ce inseamna ca in prezent nu este cunoscut un tratament eficient care o poate vindeca, iar in lipsa unei alimentatii corespunzatoare afectiunea poate avea exacerbari mai mult sau mai putin grave.

Enteropatia glutenica este caracterizata prin atrofie vilozitara (stergerea pliurilor specifice mucoasei intestinale) si sindrom de malabsorbtie (clinic si biologic) – adica absorbtia substantelor importante din alimente este perturbata, ceea ce duce la carente alimentare prezentarea clasica fiind reprezentata de: diaree, steatoree, durere abdominala, meteorism, flatulenta, pierdere in greutate, astenie), aparute ca urmare a expunerii mucoasei intestinale genetic susceptibila la contactul cu
anumite proteine din dieta, generic denumite gluten, continute in grau, secara, orz.

Riscul aparitiei intolerantei la gluten este crescut in cazul familiilor cu antecedente heredo-colaterale semnificative, mai precis atunci cand un parinte, frate, bunic sau mai multi membrii ai aceleiasi familii sufera de aceasta afectiune. 10 % dintre persoanele care au o ruda de gradul intai cu boala celiaca (enteropatie glutenica), dezvolta la un moment dat intoleranta la gluten. In cazul persoanelor predispuse genetic, boala celiaca poate fi declansata de diferiti factori de mediu, inclusiv infectiile virale si bacteriene.

Prin urmare, este atat o boala autoimuna mostenita cat si o boala declansata de contactul mucoasei intestinale cu alimente bogate in gluten. In prezent, intoleranta la gluten este cea mai frecventa afectiune indusa de nutrimente la adult.

Ea raspunde prompt (ameliorare clinica rapida, in cateva zile – saptamani, restaurarea lenta a morfologiei intestinale – 2-3 luni) la excluderea glutenului/cerealelor “toxice” (imunogenice) din dieta, fiind singura afectiune care este tratata exclusiv prin dieta.

Cu toate ca boala celiaca nu poate fi 100% prevenita, o dieta fara gluten ii poate intarzia aparitia. Este recomadata si evitarea consumului de produse lactate care pot declansa simptomele, ca apoi, dupa inceperea alimentatiei fara gluten, acestea sa fie reintroduse treptat (dupa vindecarea leziunilor intestinale).

De asemenea, este indicata investigarea rudelor de gradul I, pacientilor cu Diabet Zaharat tip I si alte afectiuni autoimune asociate.
Screenigul consta in dozarea de anticorpi: Ig A transglutaminaza, Ig A antiendomisum si Ig A antigliadina.
Daca testele imunologice sunt pozitive, se realizeaza biopsia intestinala pentru confirmarea diagnosticului.

Pacientii cu enteropatie ar trebui sa respecte cateva reguli ce tin de dieta, dintre care mentionam:

  • Excluderea alimentelor provenind din grau, secara, orz
  • Ovazul este permis, cu conditia ca acesta sa nu fie contaminat cu gluten in cursul macinarii, ambalarii sau depozitarii
  • Permise, inlocuind cerealele “toxice”: porumb, orez, cartofi, soia, tapioca, amidon, hrisca etc.
  • Va recomandam sa cautati cu atentie etichetele/simbolul “gluten-free” la preparatele industriale si citirea atenta a tuturor ingredientelor din preparatele procesate industrial/comercial
  • Amidonul pur, necontaminat este permis
  • Orice forma de bere este strict interzisa; vinul & bauturile distilate sunt permise
  • Atentie la utilizarea glutenului ca aditiv, conservant si stabilizator alimentar.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *

four × 1 =